Cascaval - Momeala

Cascavalul - momeala este folosita la pescuitul mrenei sau a crapului. Pentru a pescui cu cascaval trebuie sa il taiati bucatele mici la dimensiunea dorita dupa care il puteti agata pe carlig. Cascavalul folosit la pescuit il puteti cumpara de la orice magazin de profil sau il puteti face chiar voi acasa. Se pare ca cascavalul facut acasa este mai preferat de pesti decat cel gata cumparat. Am sa va prezint cateva metode de a face cascavalul chiar acasa la voi.

1. Reteta cascaval momeala
Se fierb doi litri de lapte in care se adauga doua kilograme de branza de vaci si se amesteca pana se ridica zerul la suprafata.
Se scurge bine intr-un tifon apoi se pune iar pe foc impreuna cu un pachet de margarina, doua oua batute si ceva sare.
Se fierbe pana se omogenizeaza, iar la final se adauga o lingurita de bicarbonat, apoi se rastoara cascavalul intr-un recipient uns cu unt sa se raceasca.

2. Reteta cascaval momeala
1 kg branza vaca, 2-3 linguri branza oaie (optional), 1-1 1/2 l lapte, 1 pachet margarina/unt (250 g), 2 oua, 1 lg sare, 1 vf cutit bicarbonat.
Branza de vaci faramitata se "scapa" in lapte clocotit. Se va alege rapid branza de zar si imediat (daca o lasi pe foc se reamesteca) se pune la scurs (intr-un tifon dublu). Se lasa la scurs cam 12h (peste noapte).
Branza astfel obtinuta (este foarte tare) se da prin razatoarea mica. Impreuna cu branza de oaie, 2 oua batute, margarina taiata bucati, sare si bicarbonat sodiu se pun la foc potrivit si se amesteca incontinuu, pana cand amestecul devine o pasta cleioasa (rabdare sa devina cu adevarat cleios, nu luati de pe foc imediat ce par a se fi amestecat, chiar daca se prinde de cratita). Pasta se rastoarna intr-un castron (o forma oarecare) unsa cu unt sau cu ulei (se va desprinde mai usor). se lasa la racit, apoi se rastorna din forma.

3. Reteta cascaval momeala
1 kg branza de vaci , 2 oua batute bine , 1 litru lapte fiert (fierbinte) , 1 lingurita amoniac , 1 pachet margarina (250 g) , 1 felie branza de oi sarata
Se pune laptele clocotit peste branza de vaci si se lasa 15 minute, apoi se scurge, se amesteca cu branza de oi rasa, amoniac, sare si ouale batute. Totul se pune peste margarina topita, se pun la foc si se amesteca continu sa nu se prinda.
Se toarna intro cratita in care s-a pus un celofan uns si se lasa la rece.

Graul - Momeala

Graul este una din cele mai eficiente si usor de utilizat momeli pentru crap, desi este uitata de pescari de crap. Graul este foarte hranitor datorita conţinutului ridicat de amidon, aşa ca se va evita, cel puţin in apele unde nu cunoastem densitatea piscicola, nadirea cu cantitati mari, pentru a evita saturarea pestilor. Prin continutul sau ridicat de amidon, permite legarea unor nade alcatuite doar din boabe si seminte. Are avantajul ca poate fi pastrat timp indelungat fara a-si reduce calitatile. Graul este foarte eficient in special primavara, cand crapii prefera alimentele mici si moi, abia treziti din amorteala iernii. Nadirea cu grau fiert sau crud atrage si pestii mai marunti, dar si ei in unele cazuri sunt bine veniti mai ales daca sunt urmati la scurt timp de cei mari. Pentru o fierbere mai usoara, graul se pune la inmuiat cu a zi inainte in apa rece. In timpul fierberii se pot adauga diferite arome sau aditivi.

Pastrarea si Transportul Coropisnitelor

Pentru realizarea cutiei este necesara o bucata de lemn (de preferinta de esenta tare) cu dimensiunile din desen. Partea de "rezerva" de 3 - 3,5 cm este necesara activitatii energice a insectelor (oricum dupa cateva sezoane cutia trebuie refacuta). In partea superioara, la 1 cm de nivelul gaurilor se taie un canal de 3 - 4 mm latime si adancime prin care se va culisa capacul de tabla. Acelasi lucru se poate realiza prinzand pe marginile cutiei doua profile "U" din tabla prin care culiseaza capacul. Daca insectele pot respira prin orificiul de aerisire, sunt "hranite" cu cateva frunze de papadie in fiecare saptamana si sunt tinute in locuri umbroase. Asa o sa aveti coropisnite proaspete si "ingrasate" timp de 2 - 3 saptamani.

Fiecare insecta are "locuinta" ei. Scoaterea sau introducerea coropisnitelor se face sistematic, pe masura ce capacul culisant descopera sau acopera cate doua gauri.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 47 din 2001, Ciprian Sarca.

Balta Magura 9

Balta Magura 9 este o acumulare de aproximativ 13 ha, face parte din Valea Zboiului si este in judetul Calarasi, la 43 km de Bucuresti.

Pentru a ajunge  pe balta, plecand din Bucuresti, mergeti pe iesirea catre Oltenita, iar dupa comuna Frumusani se face dreapta pe DN 401, catre Comunele Heresti, Hotarele.

Drumul se va intersecta cu DN 41 Oltenita – Giurgiu, iar aici faceti stanga, catre Oltenita. Dupa aproximativ 2 km intalniti indicatorul “Acces la balta Magura 9“.

Balta Magura 9 are o lungime de aproximativ 1.3 km, cu o adancime care oscileaza intre 1.5 si 4.5 metri. Fundul baltii Magura 9 este in general tare, alternand cu zone cu mal in apropierea stufului din proximitatea malurilor.

Accesul pe Magura 9 se face pe drum pietruit amenajat din DN 41 (Oltenita-Giurgiu). Drumul ce se mentine foarte bine si in conditii de ploaie si este singura cale de acces pe balta.

Cu masina se ajunge pana in incinta administratiei baltii, unde exista  parcare amenajata si pazita. De asemenea, in incinta parcarii gasiti si o harta cu prezentarea locurilor de pescuit.

Dupa alegerea vadului, pescarul se deplaseaza la locul vizat sau rezervat si descarca echipamentul, apoi revine in parcare unde poate lasa masina.

Balta Magura 9 are 36 de pontoane cu dimensiunea de  20 mp (4 m*5 m),  amplasate la o distanta de 30 m unul de celalalt. Pe Magura 9 se pescuieste pe un singur mal si speciile predominante sunt crapul comun si crapul oglinda.

Balta a fost preluata fara o navodire prealabila, iar la un pescuit de control s-a constat existenta unei populatii sanatoase de crap si cteno (4-5 kg/buc) si exemplare de somn si crap peste 10 kg. Populatia piscicola total estimata de crap si cteno este in jurul a 4 tone.

In primavara lui 2012 balta Magura 9 a fost populata cu alte 8 tone de crap cu dimensiuni intre 2,800 kg si 5 kg plus 56 de crapi de greutate medie de 10 kg.

Sursa: www.crap24.ro

Montura pentru Crap la fund

Cei mai multi pescari cauta crapul pe fundul apei si pentru ei, dar si pentru restul pescarilor aceasta montura poate sa creeze satisfactii.

Pentru a realiza aceasta montura aveti nevoie de un tub antinod, un plumb culisant, un tub de cauciuc, un vartej si un ac.

Marimile le decideti dumneavoastra in functie de balta si pestele pe care aceasta obisnuieste sa-l ofere. Pe firul principal care pentru crap este de obicei ceva mai gros este introdus un tub anti-nod de circa 15 cm., apoi introduceti un tub de cauciuc de 1-2 cm. in care tubul anti-nod sa intre perfect.

Urmatorul pas este sa atasati plumbul si apoi legati capatul de un vartej. Acul va avea atasat un "fir de par" si se va lega printr-un forfac de vartej. pentru a finaliza montura tubul antinod este introdus in tubul de cauciuc.

Viermusi

Colectarea lor nu este prea plăcuta,, totusi pescarul nu renunta la ei, deoarece viermele de carne este una dintre cele mai ademenitoare momeli pentru aproape toti pestii nerapitori. Viermusul nu este alceva decât larva alburie a mustei mari , albastruie, care se aseaza vara pe carne, depunand o multime de oua albe. Deoarece la pescuit avem nevoie de o cantitate mai mare de vermusi, pe care nu-i gasim la intamplare, va trebui sa-i prasim.

Iata cum procedam: vara, cand este arsita, punem intr-o galeata stricata sau intr-o ladita de lemn cu fundul gaurit, resturi de carne sau un cap de berbec, pe care il expunem la soare . In curand se vor aduna mustele, care vor depune sumedenie de oua. Dupa 48 de ore, viermii vor misuna pe capul de berbec ramas la caldura.
Sub vasul cu fundul perforat asejam un alt vas, in care am aruncat cativa pumni de rumegus de lemn sau tarate. Viermii vor cadea in ladita de jos, stand in rumegus sau tarate, ei isi pierd curand mirosul greu.

Deoarece, spre toamna, mustele de carne dispar, trebuie sa ne facem provizi de viermi, care sa ne ajunga pana la sfarsitul sezonului.
Adunati in felul aratat mai sus sunt varsati apoi intr-un vas, pe fundul caruia am pus un strat gros de pamant umed, lutos. Ei se vor retrage in pamant, unde vor ramane amortiti. De aici vom lua, treptat, cati avem nevoie. Dacă ii punem cateva minute in apa calduta, isi recapata vioiciunea. Pe carlig se insira fie cate unul singur, intepand in partea lui mai groasa, fie facand din ei o salba de patru cinci.

Coropisnita - Momeala

Descrierea coropisnitelor. Au o lungime de 3-5 cm, corpul catifelat, galben-maroniu , butucanos, cu picioarele ca niste lopeti, potrivite pentru a sãpa galerii pe sub plantele pe care le rod cu falcile lor groase. Aceste picioruse care le foloseste la sapat, pot fi considerate adevarate arme cu care se apara dar si sapa dupa hrana.

Aceasta insecta este ruda cu greierele si cosasul,fiind una dintre cele mai cautate insecte de catre cei din tagma pescareasca.Are o insemnatate cu atat mai mare,cu cat, odata pusa in carlig reprezinta deliciul celui mai mare peste al apelor noastre, somnul.

Face parte din insectele daunatoare deoarece se hraneste cu tulpinile plantelor

tinere,spre disperarea agricultorilor.

Ne dam seama usor de prezenta coropisnitelor,prin simplul fapt ca rasadurile sunt ofilite pe suprafete mai intinse.In terenurile pe care sunt imprastiate ingrasamante naturale , aceste insecte i-si fac simtita prezenta mai ales primavara,fiind foarte usor de gasit. Tocmai de aceea le gasim in mediul lor propice, adica in mormanele de ingrasamant vechi de cel putin 2-3 ani, deoarece aciditatea solului aici nu mai este atat de ridicata.

Este bine de stiut atat de catre pescari dar mai ales de catre agricultori,ca aceste insecte daunatoare nu agreeaza pamantul cu ingrasamant de bovine, pe cand in cel de porcine sau cabaline este omniprezenta.

Procurarea coropisnitelor este destul de grea, mai ales pe seceta. Daca gasesti insa locul potrivit sau il afli de la altii, e bine sa-ti faci provizii.

Se recolteaza cel mai bine primavara in lunile aprilie-mai si toamna in lunile septembrie-octombrie. Multi pescari le cresc pana toamna tarziu in cutii speciale.

O posibilitate de recoltare ar fi sa va inarmati cu o furca zdravana si dispusi a face putin efort, incepeti sa cautati aceasta insecta mult ravnita sapand in mormanele de balegar vechi

Exista si o capcana pentru coropisnite, care se confectioneaza dintr-un pet: se taie partea superioara a recipientului cam la o treime din inaltime, se intoarce invers ca o palnie si se introduce in corpul ramas. Ansamblul “capcana” se ingroapa in gradina la nivelul solului, acolo unde ai vazut gauri…cel mai probabil de coropisnite. Se pune in capcana o lingura de bere, apoi se verifica capcana dimineata. Se fac astfel de capcane cat mai multe, pentru a mari sansele de a captura cateva coropisnite. Trebuie avuta grija ca pamantul sa nu depaseasca buza sticlei,si sa nu intre pamant in interiorulsticlei

Pastrare. Un recipient de 20-30 l este bine sa il folosesti pentru cel mult 20 de exemplare. Pui in el gunoi de grajd vechi(paie cat mai multe), eventual ceva frunze uscate (de prin livada si sa nu fie de nuc) si doi-trei cartofi. Nu exagera cu umiditatea. Peste recipient se pune o plasa care sa permita aerisirea. Recipientul trebuie acoperit neaparat, deoarece coropisnitele zboara. Coropisnitele trebuie pastrate independent deoarece se omoara intre ele sau se rup clestii cu care sunt dotate. Pentru a le pastra o perioada mai mare de timp ,pescarul trebuie sa le hraneasca cu coji de cartofi.

Utilizarea. Poate fi prinsa in carlig in doua moduri: 1. Se trece carligul prin platosa superioara situata deasupra capului; 2. Se poate lega de tija carligului, varful ramane liber.

Poate fi folosita si in combinetie cu rama neagra de mal.

Este cea mai buna momeala pentru pescuitul nocturn la somn. Are proprietati fluorescente si elimina un suc foarte aromat. Mreana prefera si ea o astfel de momeala.

O alta victima a acestei insecte mai este si cleanul,care prefera coropisnitele de dimensiuni mai mici,plesnite pe suprafata apei. Nici crapul pare sa nu fie indiferent la aceasta momeala atat de ispititoare.

Montura Peter Noster

Aceasta montura poate fi folosita atat pe rauri cat si pe lacuri pentru pescuitul pestilor rapitori, (stiuca si salau) folosind ca momeala pestisori vii sau morti. Carligele folosite vor fi model ancora nr. 6-7 sau chiar mai mari. Plumbul va avea greutatea de 20-30gr. si forma de picatura de apa. Pluta, in acest caz, va avea o portanta de 10gr.

Nada pentru Pescuitul Crapului

Ingrediente:

• Benzar Mix Turbo Carp Betaina 1kg

• Benzar Mix Turbo Carp Competition 1kg

• Benzar Mix Turbo Carp Method Feeder 1kg

• TTX 800 gr

• Aditiv Lichid Benzar Mix Baza-Crap 1 flacon

Mod de preparare: 

Pentru a realiza aceasta nada avem nevoie de 2 vase. In unul punem ttx-ul, aditivul baza-crap impreuna cu 1kg de apa si lasam sa traga, iar in al doilea amestecam bine de tot restul componentelor. Dupa ce ttx-ul s-a umectat corespunzator si a ajuns la consistenta unui terci moale, se va pune putin cate putin peste restul nadei din al doilea vas, pana ajungem la consistenta dorita. Poate fi folosita atat la nadirea cu bulgari cat si pe naditor. 

Sursa: www.pescar.urldocs.com 

Ordinul de prohibiție a pescuitului pentru anul 2016

Ordinul de prohibiție a pescuitului pentru anul 2016, s-a publicat pe10 februarie în Monitorul Oficial.  „Ordinului privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2016″:

CAPITOLUL I – Zone şi perioade de prohibiţie

Art. 1 -(1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 08 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 10 aprilie – 24 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.

(2) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar ale acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca – Costeşti, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 08 iunie inclusiv.

(3) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în faţa gurii Dunării – Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 08 iunie inclusiv.

Art. 2 – În Complexul Razim – Sinoe şi lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 69 de zile, în perioada 1 aprilie – 08 iunie inclusiv.

Art. 3 – Se declară zone de refacere biologică/zone de protecţie pentru resursele acvatice vii următoarele:

1. a) pe râul Prut, sectorul cuprins între barajul Stânca-Costeşti şi confluenţa cu râul Elan, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (2);
2. b) pe Dunărea Veche sectorul cuprins între confluenţa cu canalul Sulina, de la Mm 8+900 şi până la confluenţa cu canalul Răducu, tot timpul anului;
3. c) lacul Gâsca din Complexul Somova-Parcheş, tot timpul anului;
4. d) lacurile Erenciuc şi Zmeica, tot timpul anului;
5. e) cursul vechi al braţului Sfântu Gheorghe în zona rectificată (Uzlina) cuprinsă între km 84 şi km 65, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (1), cu eliberarea în mediul acvatic a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice capturate;
6. f) pe braţul Chilia, zona km 72-77 Pardina, pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie – 13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 01 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);
7. g) pe Dunăre, zonele Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5 – 65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului şi Pluton) pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie – 13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);
8. h) pe braţul Borcea, zona km 37 – 41 ( Stelnica – Feteşti), pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie -13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1); i) zonele cu regim de protecţie integrală din perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, tot timpul anului;
9. j) zona Rezervaţiei Marine Vama Veche -2 Mai, delimitată de coordonatele: NV: 43° 47′ lat. N şi 28° 35′ 18″ long. E; NE: 43° 47′ lat. N şi 28° 40′ long. E; SV: 43° 44′ 20″ lat. N şi 28° 35′ 18″ long. E; SE: 43° 44′ 20″ lat. N şi 28° 40′ long. E şi a cărei limită dinspre mal este balizată, tot timpul anului;

Art. 4 – (1) În zonele de refacere biologică/zonele de protecţie sunt interzise:

1. a) pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice;
2. b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;
3. c) lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal;
4. d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), activităţile prevăzute la lit. a)-c) nu sunt interzise în următoarele situaţii: a) când pescuitul se desfăşoară în scop ştiinţific; b) din considerente de prevenire a calamităţilor naturale.

CAPITOLUL II – Specii şi perioade de prohibiţie

Art. 5 – (1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv şi familial al speciilor de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice, după cum urmează:

1. a) ştiuca, pe o durată de 35 zile, în perioada 10 februarie – 15 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. (1);
2. b) pietrarul (Zingel zingel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota lota) şi caracuda (Carassius carassius), precum şi alte vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, tot timpul anului;
3. c) coregonul, păstrăvul de mare (somonul de Marea Neagră), lipanul, tot timpul anului;
4. d) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânel, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie inclusiv şi din 15 septembrie până pe 31 decembrie; e) sturionii, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a pescuitului reproducătorilor de sturioni în stare vie pentru programele de populare a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni;
5. f) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie -31 august inclusiv. (2)

În apele Mării Negre se interzic:

1. a) prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), pescuitul specializat al rechinului cu traul, ohane şi paragate, precum şi capturarea, deţinerea şi comercializarea acestuia, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 30 aprilie inclusiv şi în perioada 15 octombrie – 30 noiembrie inclusiv;
2. b) reţinerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;
3. c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a pescuitului reproducătorilor de sturioni în stare vie pentru programele de populare a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni în baza unui studiu de cotă;
4. d) pescuitul guvizilor, pe o durată de 30 de zile, în perioada 1 mai – 30 mai inclusiv;
5. e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, menţinându-se obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din ZEE (zona economică exclusivă).

(3) Pescuitul calcanului se supune dispoziţiilor Regulamentulului (UE) nr. ……al Consiliului din …………de stabilire, pentru 2016, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite stocuri de peşte şi grupe de stocuri de peşte din Marea Neagră.

(4) Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setci) cu dimensiunea ochiului de plasă egală sau mai mare de 400 mm (2a ≥ 400 mm), iar dimensiunea minimă a exemplarelor care vor fi reţinute pe timpul pescuitului va fi de cel puţin 45 cm (lungime totală).

(5) Prin excepţie de la prevederile art. 1, alin. (1) speciile marine de peşti altele decât cele prevăzute la alin. (2) şi (3) din prezentul articol sunt permise la pescuit tot timpul anului, cu folosirea uneltelor specifice autorizate;

(6) Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului. Utilizarea „beam traulului” în perioada de prohibiţie a calcanului, se poate face cu obligativitatea notificării Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură la fiecare ieşire/intrare în port a ambarcaţiunilor, pentru verificarea eventualelor capturi accidentale de calcan.

Art. 6 – Prohibiţia pescuitului în scop comercial, familial şi recreativ/sportiv a scrumbiei de Dunăre se stabileşte, pe sectoare astfel:

1. a) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 12 zile, în perioada 28 aprilie – 9 mai inclusiv;
2. b) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 21 de zile, în perioada 2 mai –22 mai inclusiv;
3. c) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Gura Timocului, km 845,6, pe o durată de 30 de zile, în perioada 13 mai –11 iunie inclusiv;
4. d) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maxim 2 setci în perioada 18 mai – 28 mai inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management şi a Regulamentului Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.
5. e) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaş) se pot reţine în vederea valorificării.

Art. 7 – (1) Capturarea sturionilor pentru programele de populare de susţinere a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni, în baza unor contracte aprobate de administratorul resursei, precum şi în scop ştiinţific cu autorizaţie de pescuit sturioni, se realizează în stare vie, pe o durată de 45 zile, în perioada 15 martie -30 aprilie inclusiv, în zonele:

1. a) Dunăre, Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului şi Pluton);
2. b) braţul Borcea, km 37 -41 (Stelnica- Feteşti);
3. c) pe braţul Chilia, zona km 72 – 77 Pardina. (2) Capturarea unui număr limitat de sturioni în scop ştiinţific, cu autorizaţie de pescuit sturioni, se poate face tot timpul anului şi în alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), cu marcarea şi eliberarea imediată a acestora în mediul acvatic, conform prevederilor legale în vigoare. (3) Numărul de sturioni capturaţi pentru programele de populare de susţinere a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni, în baza unor contracte aprobate de administratorul resursei, precum şi în scop ştiinţific, zonele de pescuit, organizarea şi monitorizarea pescuitului sturionilor vii sunt stabilite şi aprobate prin decizia preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

CAPITOLUL III – Dispoziţii finale

Art. 8 -(1) Caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor şi metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Se interzice folosirea năvoadelor în delta şi în lunca inundabilă a Dunării şi în complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, în perioada 01 aprilie – 30 septembrie inclusiv.

(3) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălţile, lacurile, gârlele şi canalele de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în perioada 1 iulie – 31 august inclusiv.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin.(3) se poate prelungi perioada de interzicere a folosirii uneltelor de pescuit de tip setcă în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” în condiţii hidrologice nefavorabile, prin Decizia Guvernatorului R.B.D.D.

(5) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.

(6) Pentru Golful Musura, Meleaua Sfântu Gheorghe care cuprind habitate piscicole cu apă dulce se aplică reglementările de pescuit pentru zonele de lacuri şi bălţi.

(7) Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” este permis pescuitul cu cârlige cu nadă (paragate şi pripoane), cu interzicerea folosirii ca momeală a speciilor de peşti protejate.

Art. 9 – (1) Capturarea speciilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4 A şi 4 B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se supune derogărilor stabilite potrivit respectivei ordonanţe de urgenţă. (2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale peştilor şi altor vieţuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.

Art. 10 – (1) Prevederile prezentului ordin nu se aplică unităţilor de acvacultură, inclusiv celor situate în ariile naturale protejate, cu excepţia celor din teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.

(2) În amenajările piscicole situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” activitatea de pescuit este permisă, în perioada de prohibiţie, numai dacă administratorii amenajărilor piscicole deţin licenţă de acvacultură eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi avizul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, eliberat în baza următoarelor documente: a) facturi fiscale în ultimii 3 ani, pe specii, de achiziţie a materialului piscicol de la societăţile de profil autorizate în producerea de material piscicol şi dovada populării; b) bilanţul financiar-contabil anterior anului pentru care se solicită avizul; c) facturi privind consumul energiei electrice utilizate pentru vidarea heleşteielor; d) licenţă de acvacultură eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(3) Activitatea de pescuit în amenajările piscicole se face prin notificarea prealabilă cu 48 de ore înainte şi în prezenţa reprezentanţilor Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.

Art. 11 – Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa:  www.luciansimion.ro

Montura pentru somn

Atunci cand doriti ca momeala sa ramana in locul unde o lansati, puteti folosi o montura care o mentine acolo, chiar daca este vant puternic sau curent.

Cand folositi momeala vie pentru somn, ea trebuie sa fie pozitionata la nivelul mediu al adancimii apei, in asa fel incat sa se poata rotii liber. Aceasta montura cuprinde 2 bile plutitioare astfel incat de cate ori momeala vie se scufunda, ele o readuc la suprafata. Montura face ca pestele momeala sa fie in continua miscare, timp in care el trimite semnale sub forma de vibratii pe care somnul, sensibil la vibratiile din apa, le va intercepta. Cand folositi aceasta montura este important ca firul dintre varful lansetei si plumb sa fie liber si la un unghi de 45 de grade. Aceasta montura pe langa pescuitul somnului poate fi folosita si la pescuitul stiucii.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 46 din 2001, Derrick Waller

Reteta de boilies pentru cteno

Ingrediente:

• 20% malai;

• 25% gris;

• 20% mancare pentru pasarele macinata fin;

• 10% faina de soia;

• 10% crochete pentru pisici kitekatt, cu arome de legume, macinata fin;

• 5% faina de orez;

• 5% nuca de cocos macinata fin;

• 5% usturoi granulat macinat fin;

Mod de preparare:
La toate acestea se adauga miere de albine, nu este o doza anume , puneti miere treptat, pana cand aluatul de boilies inceteaza sa fie prea lipicios.
Dupa ce aluatul s-a framantat, se adauga 20 ml ulei de masline. Uleiul trebuie sa fie neaparat de masline, nu poate fi inlocuit cu altceva si trebuie introdus numai dupa ce aluatul este pregatit. Apoi bagati aluatul intr-o punga de plastic inchisa bine si tineti-l o ora in frigider.
Abia dupa aceea rulati si fierbeti boiliesurile, timpul de firebere este de 90 secunde.

Solunar Pescar - Februarie 2016

Nada pentru pescuitul Carasului in perioada rece.

Ingrediente:

• nada Ice Mix 1 kg

• TTX 1 kg

• aditiv Caramel cca 200 ml

• rame de balegar cca 150 gr

Mod de preparare:
Se umecteaza ttx-ul cu o cantitate suficienta de apa pentru a-l aduce la o consistenta destul de moale. Intr-un al doilea vas se pune nada Ice MIx si peste ea se toarna aditivul Caramel in doza indicata, apoi se amesteca bine lasand-o cca 10 min pentru ca aroma sa fie bine impregnata in particulele de nada. Dupa aceasta perioada, se va adauga putin cate putin din ttx-ul pregatit anterior, pana ajungem la consistenta dorita. La final se vor adauga ramele, care trebuie sa fie maruntite in prealabil. 

Sursa: www.pescar.urldocs.com 

Montura de pescuit caras la match

Monturile de pescuit caras cu plumb etalat se folosesc primavara, pe lacurile mari si adanci, unde carasii stau la o adancime de 2-3 m pentru a capta mai bine caldura soarelui.

Se recomanda folosirea antenelor cu tija de carbon (se potrivesc foarte bine in cazul folosirii alicelor de contact si semnalizeaza mai bine trasaturile pe „ridicare”, specifice pescuitului la caras).

Un exemplu de montura pentru pescuit caras:

• firul principal de 0,14 mm, fir scufundator

• waggler de 10 g lestat cu 1,75 g de plumb (impartit in grupajul principal de 1,5 g situat la 30 cm de microvartej si o alica de contact de 0,25 g situata chiar dedeasupra microvartejului

• Struna are o lungime de 30 cm.

Sursa: www.pescuitpursisimplu.ro

Mamaliga pentru Cubulete in Pescuitul la Pluta pentru Crap si Caras.

Ingrediente:

• o parte malai

• doua parti apa

Mod de preparare:

Inainte de a incepe prepararea acestei retete de mamaliga, malaiul trebuie macinat foarte fin cu ajutorul unei rasnite de cafea. Este nevoie de doua vase: in primul vom prepara mamaliga iar in cel de-al doilea o vom fierbe a doua oara dupa cum veti vedea mai jos. Proportiile componentelor sunt: 1 parte malai si 2 parti apa. Recomandata atat la pescuitul crapului cat si la pescuitul carasului. 

Prepararea se va face la foc mediu astfel: intr-un vas suficient de incapator se pune apa la incalzit si se toarna putin malai, amestecand pentru a nu face cocoloase. Dupa ce pasatul incepe sa se ingroase continuam sa adaugam malai (putin cate putin) si amestecam continuu pana mamaliga devine destul de vascoasa. Trebuie sa aveti rabdare, pentru ca aceasta operatie dureaza circa 20 - 30 de minute. In continuare presaram niste faina de grau pe un tocator de lemn si rasturnam mamaliga deasupra. Daca n-ati facut-o deja, in acest moment e bine sa puneti niste apa la fiert in cel de-al doilea vas. Lasam mamaliga rasturnata sa se raceasca un pic iar apoi, cand s-a racit suficient ca s-o putem manevra fara sa ne arda la maini, incepem s-o framantam impreuna cu 2 - 3 linguri de faina de grau. Dupa ce am framantat-o bine de tot ii dam o forma de cub si o punem din nou la fiert, in cel de-al doilea vas (cu apa deja clocotita). Pe fundul vasului respectiv e bine sa punem un gratar mic de lemn or metalic (sau chiar 3 - 4 linguri or furculite) pentru ca mamaliga sa nu se prinda. In vas trebuie sa fie suficienta apa incat sa depaseasca cubul nostru cu aproximativ 2 cm. Lasati sa fiarba pana cand cubul de mamaliga va incepe sa pluteasca. Mamaliga obtinuta va fi pastrata invelita intr-o carpa de bumbac dar nu mai mult de 24 de ore, pentru ca dupa aceea incepe sa se acreasca. Daca doriti in timpul prepararii puteti adauga coloranti sau/si arome.

Sursa: www.pescar.urldocs.com

Pescuitul Crapului in Apele Curgatoare

In aceste ape vom sti ca pestele este sanatos, hranindu-se numai cu hrana naturala, fara a cunoaste furajele din crescatorii.

In apele curgatoare agataturile sunt mai dese, la fel si ratarile, datorita copacilor si pragurilor incarcate cu scoici.

In desenele alaturale va prezentam, o montura pentru pescuitul crapului in ape curagatoare dar si doua scheme cu amplasarea pescarului si lansarilor sale in aceste ape.

Alegerea locului este foarte importanta. Un loc ideal este un sector ce nu a mai fost pescuit, expus vantului, de preferat un golfulet sau langa arbori scufundati.

Apele curagtoare difera, in fuctie de natura lor (naturale sau artificiale) de fund, curent si latime. Raurile naturale au fundul in forma de semiluna, cu maluri mai mult sau mai putin inalte, pline cu aluviuni (mal, nisip, pietris, argila) curent si latime variabile. Canalele artificiale sunt in forma de trapez isoscel, cu adancime constanta dar curent variabil (de ex. Canalul Dunare - Marea Neagra).

Cele mai bune ape sunt cele cu o latime de pana la 150 m, pentru a putea explora si locurile vecine malului din fata ta, cu adancime variabila (apa mica dar si gropane), cu fund malos si curent slab.

Desi este mai greu si ceva mai costisitor, pescuitul crapului in rauri are un farmec aparte, de neuitat.

Carasul

Carasul este fratele mai mic al crapului cu care se aseamana foarte mult. Un incepator in ale pescuitului poate confunda usor exemplarele tinere de crap (ciortanii) cu carasul. Ca diferente majore putem spune despre caras ca nu ajunge la dimesiuni asa mari si nu prezinta mustati ca si crapul. Gura carasului nu mai prezinta acele buze carnoase si nu se poate alungi sub forma de tub, caracteristica specifica crapului.Carasul mai poate fi confundata usor si cu caracuda (carasius carasius) fata de care este foarte greu de diferentiat. La caras prima radie a inotatoarei dorsale prezinta 10-11 zimti in timp ce la caracuda aceeasi radie prezinta 25-29 de zimti. Se mai disting si prin culoare, caracuda are o culoare ruginie in timp ce carasul tinde spre un colorit argintiu.

Carasul are corpul alungit cu capul scurt, solzii sunt mari si grosi si bine fixati.Partea dorsala a corpului este mai inchisa la culoare iar spre burta devine de culoare argintie. Coloritul carasului difera in functie de mediul in care traieste.Dimensiunile carasului depind mult de abundenta hranei in zonele in care traieste. Daca are hrana din belsug poate ajunge frecvent la greutati de 400-800gr si in mod exceptional la 2-3 kg.
Hrana carasului este foarte variata ceea ce il face un peste extrem de adaptabil. Se hraneste atat cu materii vegetale cat si cu larve ,viermi ,insecte acvatice ,crustacee , moluste , icre.

Carasul este recunoscut pentru faptul ca afecteaza mediul in care se adapteaza pentru ca de cele mai multe ori se impune in fata speciilor endemice pentru ca este mult mai agresiv , mai indraznet si mai adaptabil. In apele de ses tinde sa ocupe locul caracudei iar in apele de munte afecteaza serios populatiile de salmonide (pastravii) prin faptul ca le consuma icrele care au o perioada mare de incubatie si sunt expuse un timp indelungat.Originar din Asia Orientală, China şi Japonia, la noi în ţară este prezent în aproape toate bazinele acvatice, cu excepţia apelor din zonele montane.
Carasul este pestele cel mai cautat de catre pescarii amatori.

Montura "Pop-Up" si Pasta de Pelleta

Pasta de pelleta poate fi utilizata pentru a da o atractie in plus boiliesului montat pe carlig, mai ales daca este un boilies flotant-pop-up.

Doar modelati (mulati) pasta in jurul unui boilies flotant sau scufundator. Pasta de pelleta este usor de modelat.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 46 din 2001, Cosmin Gheorghe.

Lacul Pasarea

Lacul Pasarea este format prin zagazuire. Numele lacului este dat de numarul foarte mare de pasari care odata existau pe acest lac. Lacul Pasarea este format din apele paraului cu acelasi nume care izvoraste din padurea Buciumeni de langa Mogosoaia si care se varsa in raul Dambovita. Odinioara acest lac era foarte bogat in peste, pasari salbatice dar si stufaris, papura si trestie. Astazi cantitatea de peste este din ce in ce mai putina in lacul Pasarea. Datorita faptului ca lacul Pasarea este situat foarte aproape de Bucuresti, este un loc de odihna si recreere pentru bucuresteni. Pe malul lacului este amenajat un complex turistic cu restaurant si terasa in aer liber. Tot aici se pot efectua plimbari de agrement cu barca si bineinteles se poate practica pescuitul sportiv. Pe malul lacului Pasarea se afla Manastirea Pasarea, construita in anul 1813 de stolnicul Grigore Asan.

Nada pentru Caras

Ingrediente:

• maros mix cu betaina 1 kg

• TTX 500 gr

• canepa fiarta 500 gr

• porumb conserva (Bonduelle) 500 gr

• aditiv CSL 100 ml

Mod de preparare:
Se pune TTX -ul intr-un vas si se toarna apa peste el cat sa-l acopere - apa se va pune in etape urmarind sa obtinem o consitenta ca un terci moale. Lasam ttx-ul sa absoarba apa si intr-un alt vas amestecam celelalte componente. Porumbul poate fi pus cu tot cu zeama din conserva. Dupa umectarea corespunzatoare a ttx-ului se va lua din acesta si se va pune peste restul nadei, putin cate putin, pana vom obtine consistenta dorita. Daca nu gasiti nada Maros cu betaina, puteti folosi betaina separat, punand circa 30 gr la intreaga compozitie. 

Sursa:  www.pescar.urldocs.com

Momelile Pop-Up pentru Pescuitul Crapului.

Este un stil destul de raspandit in randul pescarilor de crap. Acest tip de momeala se poate utiliza cu succes pe acele substraturi cu multa vegetatie, ori in locurile cu mal, pentru ca aici momeala va sta la cativa centimetri de fundul apei. De asemenea, pop-urile sunt foarte bune in timpul anotimpurilor racoroase, cu precadere incepand cu sfarsitul toamnei sau la inceputul primaverii.
Unii pescari opteaza pentru folosirea pop-upurilor alaturi de boilies-urile de fund, insa, ce-i drept, numarul acestora nu este foarte ridicat.
In primul rand, ele stau mereu deasupra substratului malos si devin astfel foarte vizibile pentru crapi.
Apoi, momelile pop-up sunt absorbite mai usor, intrucat ele elimina greutatea carligului ce este folosit la pescuit.
Nu in ultimul rand, alaturi de momelile scufundatoare, ele confera un aspect deosebit pescuitului la crap.
Boilies-urile scufundatoare se folosesc ca monturi destul de mult, asta deoarece se poate realiza cu usurinta si nici nu necesita un numar foarte mare de materiale. De aceea, tot mai multi pescari o prefera, in detrimentul altor monturi utilizate pentru crap.
Boilies-urile scufundatoare se pot folosi si in nadire, dar si ca o momeala pentru carlig. Ele se impart in boilies-uri solubile si boilies-uri tari.
Ca si materiale necesare unei astfel de monturi, trebuie mentionate firele textile de circa 20 lb, carligele, care nu trebuie sa fie mai mari de numarul patru, un vartej si un tub siliconic ce poate culisa si poate crea efectul de autointepare.
In ceea ce priveste dimensiunea unei asemenea monturi, in general ea ajunge pana la 12-15 centimetri.

Sursa: www.familist.ro

Alegerea Plutei - Descrierea si Caracteristicile Plutei

Primul si cel mai relevant rol al plutei este cel de semnalizare a muscaturii pestelui. In al doilea rand, pluta este dispozitivul prin care pescarul poate sa dibuiasca topografia fundului apei, viteza curentului sau eventualele obstacole din calea carligului (la pescuitul in apele curgatoare). Si inainte de a aprofunda cele de mai sus, trebuie sa enumeram principalele parti ale unei plute obisnuite. Daca parcurgem de jos in sus componentele din Figura 1, vom observa ochetul sau ochiul prin care trece firul, matisajul, corpul plutei, antena si dopul sau bobita din varful plutei. Unele dintre aceste componente lipsesc, iar in pozitia altora se contopesc (in cazul stick-urilor unde corpul antena sunt unite). Cele mai uzuale componente folosite in confectionarea plutelor sunt lemnul de balsa, penele de paun sau spuma poliuretanica. Corpul plutei se fabrica in asa fel incat sa aibe o forma cat mai alungita iar diametrul antenei sa fie cat mai subtire. Foarte important este ca pluta sa poate fi intotdeauna observata cu usurinta. Pentru cei mai tineri, aceasta nu este o problema, insa pescarii mai varstnici nu observa cu usurinta muscatura, mai ales daca pescuiesc la o distanta mia mare cu o plut amica. Solutia cea mai viabila este folosirea unei plute cu o bobita de spuma poliuretanica in varf, precum in Figurile 2 si 3. Foarte folositor in acest caz este si coloritul plutei. Daca intr-un mediu cu multa lumina cele mai indicate sunt plutele vopsite in culori vii, pe intuneric se recomnda plutele in care predomina albul. Si pentru a fi si mai vizibile, pe corpul acestora pot fi trasate cateva dungii de culori mai inchise. In pescuitul pe ape linistite sau cu un curs mai slab se folosesc plutele mai subtiri, gen stick (betisor), iar pe ape cu un curs mai rapid sunt indicate plutele cu chila mai bombata intrucat acestea sunt mai putin sensibile la un curent mai puternic. Chiar si adancimea apei in care ne hotaram sa pescuim poate sa influenteze alegerea plutei. In ape mai putin adanci sau in cazurile in care varga este cu celputin un mentru mai lunga decat adancimea apei, se recomanda folosirea modelelor prin care firul culiseaza in doua locuri, ca in  Figura 4. In aproprierea trestiilor, in ape adanci la pescuitul crapului se foloseste o pluta culisanta mai robusta, ca in Figura 5. Pe ape curgatoare modelele cele mai utilizate sunt cele mai robuste, care chiar si in conditiile unui curent puternic isi pastreaza pozitia. In ultima perioada, in magazinele de specialitate stau la dispozitia cumparatorului adevarate arsenale de plute de modele si marimi dintre cele mai diferite.

In vremurile mai indepartate la confectionarea plutelor se foloseau niste materiale pe care le amintim doar de dragul celor care isi confectioneaza plute, precum in Figura 7: penele din coada de cocos, fazan sau gasca, primele pentru pescuitul albiturilor: oblete, rosioara, lin, caras, iar cele de dimensiuni mai mare pentru pescuitul crapului. La confectionarea plutelor un rol important la avut lemnul de balsa precum in Figura 9, dar in ultima perioada, cel mai mare aport in confectionarea plutelor la avut plasticul. Pentru speciile de pesti care se tin aproape de suprafata apei (oblete, rosioara, babusca) sunt recomandate modelele "culcate" de dimensiuni mici (3 - 4 cm) realizate dintr-un tub de plastic care se ataseaza de fir in doua locuri cu ajutorul a doua inele de plastic sau cauciuc, exemplu in Figura 11. In caz de urgenta poate fi folosit si un bat de chibrit, insa numai pe o montura foarte fina. pentru ciprinidele care se hranesc "intre ape" sau in aproprierea fundului apei, se folosesc plutele de forma unui con intors, atasat de fir in doua locuri. Pentru o categorie restransa de pescari (cei ce prefara pescuitul platicii la pluta) modelul din Figura 13 este cel mai indicat. Pluta are dimensiuni mai mari, dar este perfecta pentru echilibrarea unei monturi de mare adancime. Bineinteles ca se poate intampla oricand sa avem surpriza unui ciortan, semnalizarea plutei fiind si in acest caz la fel de eficienta. Folosite in exlusivitate la pescuitul crapului pe lacuri, pluta prezentata in Figura 14, se dovedeste a fi foarte folositoare si in conditiile de vand puternic sau in locuri in care curentul apei este mai puternic. Datorita plumbajului greu pe care-l suporta, semnalizeaza muscatura cu intarziere. Tot pentru pescuitul ciprinidelor se foloseste, insa intr-un procentaj tot mai mic si pluta din Figura 15, care chiar daca semnalizeaza perfect muscatura este foarte sensibila la conditiile atmosferice, fara a putea fi folosita in cazul valurilor mari. 

Plutele care fac parte din noua generatie sunt cele lestate. Acestea au la baza un plumb care permit lansarea lor la distante considerabile (pana la 50 de metrii in functie de greutate). Montura nu necesita o lestare gradata, fiind suficient un singur plumb (de la 1 - 2 grame) in aproprierea carligului. In pofida distantei considerabile la care pot fi lansate, aceste plute asigura o foarte buna vizibilitate. Aceste modele au fost "botezate" de catre pescarii care folosesc tehnica de competitie, match (cunscuta la noi sub numele de sheffield). In Figura 16 este prezentat modelul Giant Crystal iar in Figura 17 modelul Missile. Pentru pescuitul din aproprierea stufarisului, cea mai buna solutie este folosirea modelului lestat din Figura 18, pe cand pentru un pescuit de finete intre ape se recomanda folosirea modelului din Figura 19.

Pescuitul la Platica

Platica se recunoaste usor dupa corpul sau latit ca o palma. Solzii care acopera corpul sunt moi si lipsesc pe spinare in jumatatea dinspre cap, lasand o carare libera. Aceasi carare se gaseste in regiunea anterioara a corpului si pe muchia burtii. Capul este mic ,gura fara mustati si se poate prelungi in afara cu o mica trompa ca si la crap. Botul este scurt si ascutit. Aripioara anala este foarte lunga si puternic curbata inauntru. Coada are cei doi lobi asimetrici, cel inferior fiind mai lung decat cel superior. Culoarea platicii este alb-argintiu pe laturi si pe burta si cenusiu-verzui maslinie pe spinare. Exemplarele batrane din baltile cu vegetatie sunt galbene-ruginii.

Platica populeaza majoritatea apelor dulci ale Europei, putand fi intalnita din Irlanda pana in Muntii Urali si de la Cercul Polar pana in bazinul Marii Mediterane.
In tara noastra, poate fi gasita in majoritatea apelor colinare si de ses, in rauri cu curent lent si lacuri adanci. De obicei se tine in imediata apropiere a albiei, unde scormoneste malul in cautarea hranei.
In rauri vom cauta platica la apa adanca cu fund argilos si in gropile din avalul unor obstacole aflate in calea curentului.
In lacuri si balti o vom cauta langa perdele de stuf sau pe langa maluri abrupte,iar in apele invadate de vegetatie.
Pescuitul Platicii
Pescuitul platicii incepe primavara, din luna martie,cand razele soarelui atrag platicile in zonele de langa mal,cu ape putin adanci si caldute. Odata cu sosirea zilelor toride de vara, platica se retrage catre zonele mai adanci,de unde se ridica uneori, atunci cand vantul de vara provoaca valuri la suprafata apei. O vom cauta in zonele ferite de vant si in apropierea pragurilor, langa gropile adanci unde se refugiaza la nevoie.
Vara, platica musca bine in cursul diminetii, dupa care ritmul muscaturilor scade pentru ca ele sa reinceapa odata cu venirea serii.
Toamna, stranse in grupuri numeroase, platicile cauta zonele mai adanci ale apei, unde au asigurata cantitatea de oxigen necesara supravietuirii. La inceputul acestei perioade, pe vreme linistita, musca constant in apropierea perdelelor de stuf si in zonele ferite de vant si curenti. Odata cu sosirea rimelor zile geroase inceteaza a se mai hrani pentru o perioada. Iarna,chiar pe ger mare, cauta uneori libelule si alte larve apucand si momeala din carlig, mai ales daca-i prinsa in carlig-mormasca.
Nadirea
Asemeni celorlalte specii din familia Cyprinidae si platica este sensibila la momeli ce-i incita simturile bazate pe chimioreceptie: gustul si mirosul. Si in cazul platicii este foarte eficienta nadirea prealabila a locului de pescuit, recomandandu-se continuarea nadirii in ratii mici de-a lungul partidei de pescuit. Pentru atragerea platicilor de la mare distanta pescarii vor folosi: amestecuri din malai cu granulatie mare, mazare fiarta, mamaliga, seminte de in fierte, boabe de porumb in lapte tocate marunt, grau fiert, cartofi fierti, srot de floarea soarelui, faina de canepa prajita, anason, seminte de floarea soarelui prajite si tocate, atractanti. Nada trebuie sa contina intotdeauna si momeala utilizata.
Fiind vorba de un peste sperios, pescuitul platicii are ca reguli generale prezenta cat mai discreta pe mal si lansarea fara zgomot a momelii.La o lansare in forta zgomotul produs de impactul plumbilor si momelii pe suprafata apei va speria pestii care se vor retrage in adancuri.
Momeala
Asemeni crapului, platica aspira hrana de pe fundurile maloase ale apelor, fapt de care pescarul va trebui sa tina seama la plasarea momelii. Momelile preferate de platica si utilizate de pescar sunt: larvele de libelule (Chironomus), viermii albi, ramele rosii, graul proaspat sau fiert, garizii (latausii), mazarea, porumbul, mamaliga, pastele fainoase, buletele (boilies)
Scule si ustensile pentru platica
Pentru pescuitul platicii pescarii folosesc:
- Vergi fine din carbon/rubeziune cu lungimea cuprinsa intre 8-13 m.
- Nailonul recomandat este de 0,12 cu 0,10 - pentru platici mai mici si fire de 0.14 - 0.16 pt cele ce depasesc 1-2 Kg.
- Forfacul poate fi cu fir de la 0.10-0.12.
- Carligele vor fi numerele 12-14 cu tije lunga, avand in vedere ca platica are gura mica si fragila.
Trasatura platicii este fina, reproducand felul ei natural de a scormoni in mal: se aseaza oblic cu capul in jos pentru a aspira larvele de mal, moment in care pluta tresare usor; pestele revine la pozitia orizontala, prinde momeala si se ridica spre suprafata; pluta se indreapta apoi se culca pe o parte. Fiind un peste care oboseste repede, scoaterea ei nu ridica probleme. De obicei in rauri,cand este prinsa in carlig platica incearca sa scape inotand impotriva curentului. In lacuri ea se indreapta intotdeauna spre locurile mai adanci sau spre zonele bogate in vegetatie submersa.
Lungimea minima admisa la pescuit : 20 cm.

Mamaliga pentru patratica

Ingrediente:
- apa 2 litri
- faina de porumb (malai) circa 1 kg
- faina de grau
- sofran
- atractant pentru pesti lichid – anason, vanilie, capsuni …

Calitatea malaiului (granulatia) este esentiala pentru realizarea unor patratele bune de mamaliga. Dintr-un malai cu particule mari, cu tarate, vor rezulta niste patratele care se vor desface usor si ne vor lasa carligul gol, ineficient. De aceea primul lucru care trebuie facut este cernerea malaiului printr-o sita, cu cat mai fina cu atat mai bine.
Se pune apa la fiert, in am dizolvat sofranul, cam un varf de lingurita, precum si atractantul. Dupa ce apa da in clocot se pune malaiul, si se lasa sa fiarba circa 20-30 de minute. Cind mamaliga e aproape fiarta se amesteca bine cu facaletul.
Pana aici procedeul este identic cu cel al unei mamaligi obisnuite. Urmeaza insa faza a doua, menita sa le dea cubuletelor rezistenta si elasticitate.
Mamaliga obtinuta mai inainte o luam si o framantam cu faina de grau, pana capata consistenta unei plastiline. Formam apoi niste “galusti”, ceva mai mari decat o minge de tenis, si le bagam in ciorapi de dama vechi, rupti (nu-i luati fara sa intrebati ca aveti scandal). Ciorapul are rolul de a nu lasa mamaliga sa se imprastie la fierberea urmatoare. Ciorapul de leaga in fata si in spatele galustii cu o ata. Pe un ciorap putem sa punem astfel 5-6 astfel de galusti, in sirag.
Punem din noua apa la fiert si cand da in clocot punem in ea galustile formate dinainte. Le lasam sa fiarba pana se ridica la suprafata, semn ca sunt gata (cam 10 minute). Se scot pe un fund de lemn si se lasa la racit. Cel mai bine se folosesc a doua zi, sa fie proaspete. Sursa: www.ghidpescuit.ro

Cartoful - Momeala si Nada

Cartoful constituie una dintre cele mai vechi momeli de pescuit, iar eficienta lui nu s-a redus. S-a redus in schimb numarul celor care il folosesc. In avalansa de oferte sofisticate, specifice economiei de piata, cartoful si, in general, multe momeli simple, ieftine si usor de folosit pierd teren.

Pescarii mai in varsta cunosc eficienta cartofului ca nada si momeala pentru pescuit, in schimb, printre tineri este practic necunoscut. Nu este o momeala 'trendy' de care sa citesti in reviste sau pe forumuri, desi este una dintre cele mai bune momeli vegetale pentru selectarea taliei capturilor.
In cartile vechi de pescuit o momeala aparea recomandata preponderent alaturi de porumb, cartoful. Crud sau fiert, cartoful poate fi in multe cazuri o momeala extraordinara. Nu putine sunt baltile pe malul carora abunda culturile de cartofi.
Pescarii folosesc cartoful ca momeala sau nada sub forma fiarta, insa majoritatea nu stiu ca acesta poate fi utilizat si sub forma cruda. Pestii apreciaza cartoful, cel putin la fel de mult ca si oamenii, atat sub forma fiarta, cat si sub forma cruda. Desi este considerat de multi ca o momeala 'batraneasca', el exercita o atractie irezistibila pentru ciprinidele de talie mai mare: crap, caras, platica si babusca mare.

Montura pentru Pescuitul Carasului la Undita.

Aceasta montura este una din cele mai simple monturi pentru pescuitul carasului cu o undita (varga, fixa). Intrucat carasul este un peste „pretentios” va recomandam ca firul sa nu fie mai gros de 0.18 mm iar varga sa fie una de peste 4m (in functie de balta). Daca trebuie sa pescuiti la distanta mai mari, langa papura, vegetatie etc. va recomandam folosirea unei bolognese doar daca sunteti obijnuiti cu acest fir de pescuit intrucat lansarile la distante mai mare necesita precizie sau incurcaturi ale firului. Daca vreti sa stati linistit si sa nu depuneti efort prea mare, varga cu montura prezentata mai sus sunt ideale pentru o zi reusita fara batai de cap. Aceasta montura este cea mai simpla montura pentru pescuitul carasului.

Materiale necesare pentru confectionarea monturii:

• Alice plumb

• Pluta + Varnis

• Carlig nr 6-10 (in functie de preferinte)

Sursa: www.pescarinformat.ro